Piesa lui Caragiale a văzut prima oara lumina rampei pe 18 ianuarie 1879 într-un decor incercând să reproducă fidel pitorescul mahalalei bucureștene, un microcosmos burghez în care lipsa respectabilității contrasteaza hilar dar și trist în acelasi timp cu sforțarea unei societăți prin excelență rurală de a se acomoda modernității. Scena “Union”... ce prilej mai minunat pentru etalarea tarelor acestei societăți cu care autorul a fost într-un permanent conflict de ideatica. Mai bine decât Ion Roman nu ar putea nimeni rezuma esența acestei capodopere cu rezonanțe atât de arhaice și moderne în același timp: “O noapte furtunoasă-lucrarea de debut în dramaturgie a lui Caragiale are valoarea unei excelente comedii de moravuri, care aduce în scena un soț pe cât de gelos și preocupat de onoarea lui de familist, pe atât de credul, o soție romanțioasa și infidelă, în sfârșit pe cel de-al treilea element al triunghiului conjugal, pe însuși omul de încredere al patronului.”